Stadionul 1 Mai

Stadionul 1 Mai este un stadion de fotbal din Slatina, stadion oficial al clubului de fotbal Fotbal Club ALRO Slatina.


Capacitatea oficială a stadionului este de 14.059 de locuri. Ultima renovare parţială a stadionului a avut loc între anii 2008-2009, atunci când la tribuna I au fost montate scaune. Stadionul se situează pe strada George Poboran, aproape de faleza râului Olt.


Stadionul este folosit două echipe, Fotbal Club ALRO Slatina şi FCM Slatina. După promovarea primului club, stadionul va găzdui meciurile din Liga 2.

Primăria municipiului Slatina a anunţat că stadionul va fii renovat în vara anului 2010, pentru o funcţionare cat mai bună a canalizării şi starea cât mai bună a gazonului.

Stadionul Nicolae Dobrin

Stadionul Municipal "Nicolae Dobrin" este un stadion din Piteşti, cu o capacitate de 16 500 locuri. Pentru argeşeni acest stadion reprezintă foarte mult deoarece el poartă numele marelui fotbalist pe care FC Argeş l-a dat ţării Nicolae Dobrin.

Recordul de asistenţă a fost doborât în anul 1979 cand 28 000 de suflete s-au îngesuit pentru a vedea meciul dintre FC Argeş şi Nottingham Forest (cei ce aveau să devină campioni în acel sezon) din turul II al Cupei Campionilor Europeni.

La stadion se poate ajunge foarte uşor, din centrul oraşului, din faţa magazinului Trivale se pleacă pe Bulevardul Eroilor (19 Noiembrie) în sus pâna se ajunge la intersecţia cu strada Stadionului. În stânga intersecţiei se află stadionul.

În prezent Stadionul este împărţit de către FC Argeş si Internaţional Curtea de Argeş

Stadionul Municipal (Brăila)

Stadionul Municipal este un stadion multifuncțional din municipiul Brăila, situat în parcul Monument, și care este folosit în principal de echipa locală de fotbal, CF Brăila.

Terenul este acoperit cu gazon natural, având dimensiunile 105 m x 74 m. Dispune de două tribune și peluze, având o capacitate totală de 18.000 de locuri. Stadionul are în componență 4 vestiare și o cabină pentru arbitri. In august 2008, baza sportivă a stadionului a fost modernizată, montându-se 8.000 de scaune la tribuna I și a II-a.

Stadionul are in dotare:

* aparatură de forță în valoare de peste 20.000 de euro
* porți de fotbal mobile
* parapet, mai exact - un zid de jucători pentru ca fotbaliștii să poată exersa loviturile libere în timpul antrenamentelor
* tablă tactică magnetică
* aparatură electronică pentru ca jucătorii să urmărească meciurile adversarilor, sau pentru a vedea ședințe de pregătire ale unor cluburi mari

Stadionul Municipal este un stadion utilizat nu numai pentru fotbal, ci și pentru alte sporturi, dar cel mai interesant este faptul ca stadionul poate organiza și curse de dirt track, de altfel fiind singura pistă de dirt track din România.

Stadionul Municipal (Turda)

Stadionul Municipal sau Arieşul este un stadion multifuncţional din Turda care este folosit de echipa FC Arieşul Turda. Stadionul a fost dat in folosinţa din 1975. Recodrul de spectatorii a fost în 31 august 2007 cand la revenirea Ariesului in liga 2 dupa 20 de ani peste 7.000 de spectatori au luat cu asalt stadionul.

Stadionul Viorel Mateianu

Stadionul Viorel Mateianu, a gazduit nume mari ale fotbalului european ca Real Madrid si Steaua Bucuresti.

Este stadionul pe care echipa de fotbal FC Baia Mare îşi desfăşoară partidele de pe teren propriu. Are o capacitate de 15.524 de locuri.

In anii ’50, Stadionul Viorel Mateianu a fost conceput ca un stadion olimpic, pe care se puteau desfăşura meciuri internaţionale. La acea vreme, arena băimăreană era una dintre cele mai moderne din ţară. Avea până şi pistă de alergare. Stadionul a fost conceput la început cu instalaţie de nocturnă, dar lucrarea nu s-a finalizat. În afară de evenimentele fotbalistice, se desfăşurau manifestări sportive de importanţă naţională.

Stadionul Dunărea

Stadionul Dunărea a fost construit imediat după al doilea război mondial şi este cel mai mare stadion din Galaţi, găzduind mai multe evenimente. Are o capacitate de 23.000 de locuri, dintre care 7.000 sunt pe scaune, începand cu anul 2004. Atunci, stadionul Dunărea a fost renovat ca urmare a faptului că aici şi-a disputat jocurile de pe teren propriu formaţia FC Oţelul Galaţi, iar pentru a fi omologat, avea nevoie de cel puţin 7.000 de locuri pe scaune.

Stadionul Emil Alexandrescu

Actualul stadion se află pe același loc unde se găsea arena pe care se disputau meciurile de fotbal ale echipelor ieșene din perioda interbelică, „Textila M.V”, „Victoria C.F.R.” și „Ateneu Tătărași”, toate trei la nivelul Diviziei B. După anul 1947 pe această arenă își disputau meciurile de campionat, în divizia B, echipele ieșene „Locomotiva” și „C.S.U” (ulterior „Știința”). Tot pe acest stadion se disputau și meciurile de handbal ale echipei „Știința Iași”, în prima categorie a țării, precum și cele de rugby ale divizionarei "A" „CSMS Iași”. Mai apoi din cele doua echipe de fotbal, „Locomotiva” și „Știința”, prin fuziunea lor, s-au format, din anul 1958, echipele „Unirea” și „C.S.M.S”.

După „1950” stadionul capătă denumirea „23 august”. În anul 1959 organele locale ieșene iau hotărârea renovării vechii arene, lucrare ce se va termina în anul 1960. Noua arenă, foarte cochetă și modernă la acea vreme, cu o capacitate de aproximativ 15.000 de locuri, a fost inaugurată la data de 23 august 1960[1], eveniment marcat de disputarea unei partide amicale între echipa ieșeana „CSMS”, proaspăt promovată în prima divizie a țării, și echipa „Nistru Chișinău” (RSS Moldovenească), adversar devenit tradițional la acele vremuri în întâlniri amicale ale echipelor ieșene „CSMS” și „Unirea”. În echipa ieșeană, la acel meci, a jucat și Gheorghe Constantin, celebru jucător român în anii '50-'60

Pe lângă meciurile de fotbal, pe arenă se mai disputau și meciuri de rugby, baschet, concursuri de atletism, ciclism, motociclism, călărie, demonstrații de gimnastică și arte marțiale, concerte de muzică ușoară și populară și diverse alte manifestații ocazionate de evenimente cu caracter patriotic. Capacitatea maximă atinsă la unele evenimente a fost de până la 25.000 de spectatori.

După 1990, stadionul a căpătat numele de „Emil Alexandrescu”, în memoria unui apreciat primar al municipiului Iași, fost jucător de fotbal al echipelor „Locomotiva” și „CSMS”.

După 2004, incinta stadionului a suferit o serie de alte modificări, îmbunătățiri, modernizări, numărul locurilor pe scaune cifrându-se la aproximativ 11.000.

Stadionul Farul

Baza sportivă FC Farul Constanţa - proprietate publică a statului, aflată în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, a fost dată în folosinţă gratuită, pe o perioada de 49 de ani, Clubului Sportiv FC Farul Constanţa pe data de 12.07.2001.

Baza sportivă a FC Farul Constanţa este amplasată în vecinătatea unui mare lac (lacul Tăbăcăriei) pe care se practică sporturi nautice, într-un splendid complex de terenuri sportive şi parcuri, în apropierea imediată a staţiunii Mamaia, are o privelişte panoramică încântătoare. Stadionul este dotat cu scaune şi pistă de atletism.

Accesul spectatorilor se face prin intermediul a 10 porţi, fiecare având un sistem de contorizare foarte modern (turnicheţi), care permite înregistrarea tuturor spectatorilor. Dispune de o instalaţie pentru nocturnă inaugurată în anul 1970, renovată în anul 1999, aducând-o la parametrii conform normelor FIFA şi UEFA, pentru transmisiuni interne şi internaţionale, inclusiv prin satelit. De asemenea, mai dispune de un club, hotel sportiv pentru 30 de persoane, bufet- snack, cantină restaurant etc.

Stadionul Francisc von Neumann

Construcţia stadionului UTA a început în 1940 şi a fost inaugurat la 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului UTA Arad - Ciocanul 1-0. Pe acea vreme era considerat unul dintre cele mai frumoase stadioane din ţară. Baronul Francisc Neumann a fost un mare admirator a formaţiei Arsenal F.C.. Astfel, a încercat să construiască un mic Highbury la Arad, importând atât forma stadionului londonez de atunci, cât şi culorile "tunarilor". Se spune că şi iarba a fost adusă din Anglia.

Cu timpul s-au făcut destule modificări estetice, care au mai schimbat faţa arenei. Totul culminând cu vara anului 2006 când, pentru a obţine licenţa de disputare a meciurilor pentru Liga I, stadionul a suferit cele mai mari modificări de cosmetizare şi reparaţii din 1946 până astăzi. Municipalitatea a investit mai mult de 700.000 euro pentru dotarea stadionului cu scaune, repararea structurii de rezistenţă a tribunelor, vestiare noi, cameră test antidoping, cameră de prim ajutor, tunel de intrare a echipelor, sector VIP, o nouă instalaţie de sonorizare, sector media ultramodern şi altele. În viitor se intenţionează achiziţionarea unei tabele electronice moderne, a instalaţiei de nocturnă, precum şi a înălţării unor noi peluze din aluminiu, pentru a mării capacitatea stadionului.

Stadionul Ilie Oană

A fost construit de municipalitatea Ploieşti în perioada anilor 1934-1937.Edificiul sportiv cuprindea pe atunci:o tribună din beton armat cu o capacitate de 5000 de locuri(tribunaI) şi o tribună din lemn(pe locul actualei tribune a doua)pentru circa 3500 de persoane.Al doilea grup de construcţii îl forma pavilionul acoperit care cuprindea o sală de gimnastică,sală de tir şi sală de popice.Treptat s-au construit actuala tribună a doua cu sectoarele I şi III,sectoarele I şi III la tribuna I şi peluzele I şi II cu o capacitate de circa 3500 locuri fiecare.

Stadionul Iuliu Bodola

Stadionul Iuliu Bodola a fost construit în 1924 şi găzduieşte meciurile echipei FC Bihor. Tot pe acesta arenă, în sezonul 1948-1949, echipa fanion a Bihorului - pe acea vreme numită ICO - câştiga unicul titlu de Campioană a României. In 27 noiembrie 2008, Stadionul Municipal, a fost botezat dupa fosta glorie a fotbalului românesc, Iuliu Bodola.

Capacitatea stadionului era de 22.500 locuri înainte de a fi montate scaunele, care vor duce la o scadere a acesteia. Estimativ, capacitatea stadionului dupa montarea scaunelor va fi de aproximativ 18000 locuri. Momentan, stadionul are o capacitate de aproximativ 11.000 de locuri pe scaune, 80 la tribuna oficială, 756 la tribuna zero, 3027 la tribuna I, 2904 la peluza I, 2900 la peluza II şi 1400 în cele două colţuri. La tribuna II momentan accesul spectatorilor este interzis din cauza vechimii si urmeaza, cel mai probabil, sa fie demolata.

Unul din cele mai importante meciuri disputate pe acest stadion a fost amicalul dintre România şi Israel (0-0) în 1984, meci la care au asistat 30.000 de spectatori.
Vedere dinspre Peluza Sud

Stadionul Iuliu Bodola este un stadion de tip britanic - doar pentru fotbal, fără pistă de atletism. Tribunele ajung foarte aproape de gazon, lucru care creează o presiune foarte mare asupra jucătorilor.

Stadionul Municipal (Râmnicu Vâlcea)

Stadionul Munincipal Râmnicu Vâlcea se află în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Are o capacitate de 12.000 de locuri. Acesta găzduieşte echipa de fotbal CSM Râmnicu Vâlcea şi multe alte concursuri. Este cel mai mare stadion din Râmnicu Vâlcea.De zilele oraşului,stadionul găzduieşte concerte ale unor mari formaţii şi cântăreţi din România dar şi din străinătate.Pe acest stadion s-a jucat un meci foarte cunoscut de vâlceni,Steaua vs.CSM,Steaua câştigând.Stadionul este bine îngrijit,având gazon natural.În spatele stadionului se află un stadion mai mic care este folosit pentru antrenrea copiilor care joacă la CSM Junior.